Ca urmare a unei întrebări preliminare primite de la o instanţă din Spania, în temeiul art. 267 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene în cauza C‑131/12, dintre Google Spain SL şi Google Inc. împotriva Agenţiei Spaniole de Protecţia Datelor, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că:
- activitatea unui motor de căutare (care constă în găsirea informaţiilor publicate sau introduse pe internet de către terţi, indexarea acestora în mod automat şi stocarea lor temporară şi, în cele din urmă, punerea acestora la dispoziţia utilizatorilor de internet într‑o anumită ordine de preferinţă) trebuie calificată drept prelucrare a datelor cu caracter personal, în temeiul prevederilor art. 2 lit. (b) din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;
- operatorul acestui motor de căutare trebuie considerat „operator”, în sensul articolului 2 litera (d) din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;
- în cazul în care operatorul unui motor de căutare înfiinţează într‑un stat membru o sucursală sau o filială destinată promovării şi vânzării spaţiului publicitar de pe pagina acestui motor, a cărei activitate este orientată către locuitorii acelui stat membru, atunci se consideră că prelucrarea datelor cu caracter personal este efectuată în cadrul activităţilor unui operator cu sediul pe teritoriul respectivului stat membru, în sensul prevederilor art. 4 alin. (1) lit. (a) din Directiva 95/46/EC;
- pentru respectarea drepturilor prevăzute de art. 12 lit. (b) şi art. 14 primul paragraf lit. (a) din Directiva 95/46/EC (dreptul de intervenţie şi de ştergere), operatorul unui motor de căutare este obligat să elimine de pe lista de rezultate, afişată în urma unei căutări efectuate plecând de la numele unei persoane, linkurile către paginile web publicate de terţi şi care conţin informaţii referitoare la respectiva persoană;
- art. 12 litera (b) şi art. 14 primul paragraf lit. (a) din Directiva 95/46 trebuie interpretate în sensul că operatorul unui motor de căutare trebuie să se examineze în special dacă persoana vizată are dreptul ca informaţia respectivă referitoare la persoana sa să nu mai fie, în stadiul actual, asociată cu numele său de o listă de rezultate, afişată în urma unei căutări efectuate plecând de la numele său. Întrucât persoana vizată poate, având în vedere drepturile sale fundamentale prevăzute la articolele 7 şi 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE (dreptul la viaţă privată, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal), să solicite ca informaţia în cauză să nu mai fie pusă la dispoziţia marelui public prin intermediul includerii sale într‑o asemenea listă de rezultate, aceste drepturi prevalează în principiu nu numai asupra interesului economic al operatorului motorului de căutare, ci şi asupra interesului publiculuu de a avea acces la informaţia respectivă cu ocazia unei căutări referitoare la numele acestei persoane. Nu aceasta ar fi însă situaţia dacă ar reieşi că, din motive speciale, precum rolul jucat de persoana respectivă în viaţa publică, ingerinţa în drepturile sale fundamentale este justificată de interesul preponderent al publicului menţionat de a avea acces, prin intermediul acestei includeri, la informaţia în cauză.
Hotărârea CJUE menţionată mai sus este disponibilă la adresa:
curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=152065&pageIndex=0&doclang=RO&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=259474În urma acestei Hotărâri, Google Inc. a precizat că a efectuat diligenţele necesare pentru a oferi persoanelor vizate posibilitatea de a formula către Google cereri de ştergere a datelor lor personale, prin accesarea link-ului:
support.google.com/legal/contact/lr_eudpa?product=websearchÎn aplicarea acestei hotărâri a CJUE, Google Inc. precizează că aceste cereri vor fi analizate pentru a se asigura echilibrul între dreptul la viaţă privată şi dreptul la liberă informare, avându-se în vedere dacă există un interes public în menţinerea unei informaţii, cum ar fi cele privind malpraxisul profesional al unei persoane, condamnări penale sau conduita funcţionarilor publici.
Biroul Juridic şi Comunicare
ANSPDCP
